Dragă cititorule,

Probabil citești acest articol pentru că acesta este modul în care primești informația, prin cuvintele scrise. Sau s-ar putea să fi apăsat din greșeală pe acest link. Oricare ar fi situația, oare te-ai întrebat vreodată care este modul tău de gândire? Sau prin ce modalitate îți iei informațiile? S-ar putea să fii ca mine și să preferi să citești. Sau poate înveți prin auzire.

Aș vrea să îți spun o poveste despre două orașe învecinate, separate printr-un râu. Unul dintre orașe a fost fondat prin documente scrise. O lume a cuvintelor scrise pe hârtie. Acesta este orașul în care eu locuiesc. Îl văd ca pe o lume ordonată și structurată. Construim comunitatea de la tastatură sau cu pixul pe hârtie. După un singur principiu: “Ce e scris, rămâne”. Mai există un oraș care are la bază vorba. O lume care mie îmi pare haotică și dezordonată. Această comunitate se bazează pe experiența de viață și pe cuvântul rostit. După principiul: “Amintește-ți că s-a spus”

Eu sunt un cetățean al cuvântului scris. Adesea m-am gândit că noi avem cel mai bun mod de a învăța. Dar lucrurile nu sunt atât de simple. Ori de câte ori sunt pe malul râului mă fascinează să-i aud pe vecinii mei spunând povești, cântând cântece sau relatând fapte din istoria lor. Ei fac acest lucru fără să trebuiască să citească informațiile de pe o hârtie. Mi se pare uimitor. Sau, trebuie să recunosc, sunt mai mult gelos decât uimit. Și mie mi-ar plăcea să îmi pot aminti toate cuvintele spuse de un anumit povestitor. Sau să îmi amintesc versurile sau dansul unui anumit cântec doar auzindu-l și văzându-l.

Înaintașii noștri, cei care au pus temeliile orașului, ne-au avertizat despre pericolul care ne paște dacă interacționăm cu vecinii noștri. Dar eu m-am întâlnit în secret cu unul dintre vecini. Învățăm reciproc despre culturile noastre diferite. Planul meu este ca, în curând, să pot vizita orașul lui. Aș vrea să experimentez cum e viața în lumea lui. Dacă îmi reușește planul, vă voi scrie despre lucrurile pe care le-am învățat.

Până la următoarea scrisoare,

Songz

 

A Tale of Two Towns

Dear reader,

You are probably reading this because you get your information through the written word. Or you might happen to have clicked on the wrong link. Either way, I wonder if you have ever thought about  how you think? Or the way you take in information? You might be like me & prefer to read. Or you learn by listening.

I’d like to tell you a story about two neighbouring towns separated by a river. There is one town which was founded on a written document. A world of the written word. This is where I live. We see it as a world of order & structure. We build our community with our keyboards or pen & paper. Under one law: The Written Word Lasts Longer. There is another town founded on speech. A world that seems to me to be chaotic & messy. This community is built by living life and on the spoken word. Under one law: Remember It Was Said.

I am a citizen of the written word. I have often thought we have the right way of learning. But, it is not that simple. Whenever I’m by the river, I am often amazed at how easily the people from the neighbouring town remember the speeches, songs & actions of their heroes. They do this without having to read information from a page. It seems strange to me. I’ll admit, I’m more jealous than amazed. I, too, would love to be able to recall every word delivered by a speaker. Or to be able to remember the lyrics and dance moves of a song just by hearing and seeing it.

Our founding fathers warned us against the dangers of mixing with the other town folk. But, I have been meeting in secret with a person from the neighbouring town. We are learning about our different cultures. I plan to visit his town soon. I wish to experience life in his world. If our plan is successful, I’ll write back on what I’ve learned.

Until we read again,

Songz

Oral Cultures . . . tips for travelers from the world of print

Songezo Nkolombe
and Mary online

We're about to start a new series of posts on oral cultures titled A Tale of Two Towns by Student.Go intern Songezo Nkolombe.

Songezo Nkolombe just completed his first year of seminary (Baylor) online, due to Covid travel restrictions. He lives in Cape Town, South Africa, and serves as children's minister in a Baptist church there. It was a natural fit for him to work with Romany education projects. His first blog post on oral learners and oral culture will appear on the Romany Education Network this week. He's read a lot, he's listened a lot, and now he's turning that into Yearn to Learn: A Tale of Two Towns. 

Songezo brings a wealth of experience to the internship. He has served for a number of years as children's minister in his home church in Capetown, South Africa. He lives in a multi-ethnic city. And although he was definitely raised in a print culture, many extended family members live in an oral culture. 

Songezo has sat in and contributed to on online meetings for Romany education projects in Romania and Moldova. He has read and discussed studies in oral cultures. And now he's started to translate that into story form. What an oral culture way to help print people better understand oral cultures!